Lecția 2 din 4 · Calcul cu numere reale

Raționalizarea numitorului de forma a√b

O fracție cu radical la numitor, ca 35\dfrac{3}{\sqrt5}, se poate rescrie fără radical la numitor, fără să-i schimbi valoarea. Acest procedeu se numește raționalizarea numitorului, iar aici înveți să-l aplici pentru numitori de forma aba\sqrt b.

~ 20 min de citit

Ce vei învăța

  • Recunoști un numitor irațional de forma aba\sqrt b.
  • Raționalizezi un numitor de forma aba\sqrt b, înmulțind fracția cu radicalul potrivit.
  • Explici de ce înmulțirea cu bb\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b} nu schimbă valoarea fracției.
  • Simplifici fracția înainte de a raționaliza și rezultatul final, când este posibil.
  • Verifici dacă numitorul final este rațional și dacă fracția e complet simplificată.
  • Recunoști raționalizarea greșită, în care se modifică doar numitorul.

Recomandat înainte: Operații cu numere reale. Puteri cu exponent întreg

Ideea de bază

Un numitor care conține un radical, ca 5\sqrt5 în 35\dfrac{3}{\sqrt5}, se numește numitor irațional. Nu este greșit să scrii o fracție așa, dar în matematică preferăm forma cu numitor rațional (fără radical), pentru că se compară și se calculează mai ușor.

Raționalizarea înseamnă să transformi fracția într-una echivalentă, cu numitor rațional, amplificând-o (înmulțind și numărătorul, și numitorul) cu radicalul potrivit.

35=3⋅55⋅5=355\dfrac{3}{\sqrt5} = \dfrac{3\cdot\sqrt5}{\sqrt5\cdot\sqrt5} = \dfrac{3\sqrt5}{5}

Valoarea fracției nu se schimbă, pentru că ai înmulțit-o cu 55\dfrac{\sqrt5}{\sqrt5}, adică practic cu 11.

Ce înseamnă numitor irațional

O fracție are numitor irațional atunci când la numitor apare un radical care nu se simplifică la un număr întreg, ca 5\sqrt5, 2\sqrt2 sau 232\sqrt3.

  • 35\dfrac{3}{\sqrt5} are numitorul 5\sqrt5, care este irațional.
  • 723\dfrac{7}{2\sqrt3} are numitorul 232\sqrt3, care este irațional.
  • 63\dfrac{6}{3} are numitorul 33, care este rațional, deci nu are nevoie de nimic.

Nu orice fracție cu radical are numitor irațional

În 53\dfrac{\sqrt5}{3}, radicalul este la numărător, nu la numitor. Numitorul 33 este deja rațional, deci nu este nimic de raționalizat aici.

De ce raționalizăm numitorul

O fracție cu numitor rațional se compară, se adună și se calculează mai ușor decât una cu numitor irațional. De aceea, forma finală preferată a unui rezultat este cea fără radical la numitor.

Ideea din spate: dacă înmulțești b\sqrt b cu el însuși, obții bb, un număr rațional (fără radical). Știi deja de la regulile de calcul cu radicali că b⋅b=b\sqrt b\cdot\sqrt b=b, pentru b≥0b\ge0. Raționalizarea folosește exact acest fapt, amplificând fracția cu b\sqrt b.

Ideea de fracție echivalentă

Ai învățat de mult că o fracție nu-și schimbă valoarea dacă înmulțești și numărătorul, și numitorul cu același număr nenul. 23=2⋅43⋅4=812\dfrac{2}{3}=\dfrac{2\cdot4}{3\cdot4}=\dfrac{8}{12}, deși arată altfel, are aceeași valoare.

Raționalizarea folosește exact acest principiu, doar că numărul cu care amplifici este un radical. bb=1\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b}=1 (pentru b>0b>0), deci înmulțirea cu bb\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b} nu schimbă valoarea fracției, doar forma ei.

Amplificarea este înmulțire cu 1

bb\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b} este o fracție cu aceeași valoare la numărător și numitor, deci valorează 11. Orice fracție înmulțită cu 11 rămâne egală ca valoare, chiar dacă arată diferit.

Primul exemplu: 12\dfrac{1}{\sqrt2}

Numitorul este 2\sqrt2, un radical care nu se simplifică la un întreg. Amplifici fracția cu 2\sqrt2, adică înmulțești numărătorul și numitorul cu 2\sqrt2.

12\dfrac{1}{\sqrt2}numitor irațional
=1⋅22⋅2= \dfrac{1\cdot\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2}amplifici cu 2\sqrt2
=22= \dfrac{\sqrt2}{2}2⋅2=2\sqrt2\cdot\sqrt2=2

Al doilea exemplu, cu un coeficient la numărător: 35\dfrac{3}{\sqrt5}.

35\dfrac{3}{\sqrt5}
=3⋅55⋅5= \dfrac{3\cdot\sqrt5}{\sqrt5\cdot\sqrt5}amplifici cu 5\sqrt5
=355= \dfrac{3\sqrt5}{5}5⋅5=5\sqrt5\cdot\sqrt5=5

Numitor de forma aba\sqrt b

Când numitorul are și un coeficient în față, ca în 523\dfrac{5}{2\sqrt3}, amplifici tot cu 3\sqrt3 (nu cu 232\sqrt3). Coeficientul 22 rămâne la numitor, înmulțit doar cu radicalul.

523\dfrac{5}{2\sqrt3}coeficient 22 în fața radicalului
=5⋅323⋅3= \dfrac{5\cdot\sqrt3}{2\sqrt3\cdot\sqrt3}amplifici cu 3\sqrt3, nu cu 232\sqrt3
=532⋅3= \dfrac{5\sqrt3}{2\cdot3}3⋅3=3\sqrt3\cdot\sqrt3=3
=536= \dfrac{5\sqrt3}{6}

Coeficientul rămâne la numitor

La 523\dfrac{5}{2\sqrt3} amplifici cu 33\dfrac{\sqrt3}{\sqrt3}. Coeficientul 22 nu se atinge, doar se înmulțește cu 3\sqrt3 (rezultat din 3⋅3\sqrt3\cdot\sqrt3), ajungând la numitorul final 66.

Simplifici înainte sau după

Uneori fracția se poate simplifica înainte de raționalizare, ceea ce face calculul mai ușor. 632\dfrac{6}{3\sqrt2} are 66 și 33 cu un factor comun.

632\dfrac{6}{3\sqrt2}simplifici 66 și 33 cu 33
=22= \dfrac{2}{\sqrt2}fracție deja mai simplă
=2⋅22⋅2= \dfrac{2\cdot\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2}acum raționalizezi
=222= \dfrac{2\sqrt2}{2}2⋅2=2\sqrt2\cdot\sqrt2=2
=2= \sqrt2simplifici din nou cu 22

Alteori simplifici abia după raționalizare, când numărătorul și numitorul rezultat au un factor comun. Același rezultat iese și așa, doar cu un calcul mai lung: 842\dfrac{8}{4\sqrt2} se amplifică direct cu 2\sqrt2, iar 828\dfrac{8\sqrt2}{8} se simplifică la final. Alege varianta care ți se pare mai clară, dar verifică mereu la final dacă fracția mai poate fi simplificată.

842\dfrac{8}{4\sqrt2}amplifici direct cu 2\sqrt2
=824⋅2=828= \dfrac{8\sqrt2}{4\cdot2} = \dfrac{8\sqrt2}{8}
=2= \sqrt2simplifici cu 88, la final

Verifică simplificarea de fiecare dată

După ce raționalizezi, uită-te dacă numărătorul și numitorul mai au un factor comun. La 222\dfrac{2\sqrt2}{2}, coeficientul 22 de la numărător se simplifică direct cu numitorul 22, iar rezultatul rămâne 2\sqrt2.

Regula generală

Ai văzut deja ideea prin exemple. Regula, scrisă general, pentru o fracție de forma mab\dfrac{m}{a\sqrt b}, cu a≠0a\ne0 și b>0b>0:

mab=m⋅bab⋅b=mbab(a≠0, b>0)\begin{aligned}\dfrac{m}{a\sqrt b} &= \dfrac{m\cdot\sqrt b}{a\sqrt b\cdot\sqrt b} = \dfrac{m\sqrt b}{ab} \\ &\qquad (a\ne0,\ b>0)\end{aligned}

Amplifici întotdeauna cu b\sqrt b (radicalul singur, fără coeficientul aa), pentru că b⋅b=b\sqrt b\cdot\sqrt b=b elimină radicalul de la numitor. La final, simplifici fracția mbab\dfrac{m\sqrt b}{ab}, dacă mm și abab au un factor comun.

Cum verifici rezultatul

  • Numitorul final este un număr rațional (fără radical)?
  • Fracția obținută este echivalentă cu cea de la care ai pornit (ai amplificat cu bb\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b}, nu ai schimbat valoarea)?
  • Fracția este simplificată complet, adică numărătorul și numitorul nu mai au niciun factor comun?

Trei verificări, nu una

Un rezultat corect de raționalizare trece toate cele trei verificări: numitor rațional, valoare neschimbată, formă simplificată. Dacă una lipsește, mai ai de lucru la rezultat.

Metoda greșită: schimb doar numitorul

Cea mai frecventă greșeală este să schimbi doar numitorul, lăsând numărătorul neatins. Asta schimbă valoarea fracției, nu doar forma ei.

Greșit: 35→35\dfrac{3}{\sqrt5} \to \dfrac{3}{5}

Este greșit să scrii 35=35\dfrac{3}{\sqrt5}=\dfrac{3}{5}. Ai schimbat doar numitorul (din 5\sqrt5 în 55), fără să înmulțești și numărătorul. Fracția 35\dfrac{3}{5} nu are aceeași valoare ca 35\dfrac{3}{\sqrt5}. Corect: 35=355\dfrac{3}{\sqrt5}=\dfrac{3\sqrt5}{5}, cu numărătorul înmulțit la fel ca numitorul.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: 12\dfrac{1}{\sqrt2}

Raționalizează 12\dfrac{1}{\sqrt2}.

Vezi rezolvarea

Amplifici fracția cu 2\sqrt2.

12=1⋅22⋅2=22\dfrac{1}{\sqrt2} = \dfrac{1\cdot\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2} = \dfrac{\sqrt2}{2}

Exemplul 2: 35\dfrac{3}{\sqrt5}

Raționalizează 35\dfrac{3}{\sqrt5}.

Vezi rezolvarea

Amplifici cu 5\sqrt5; numărătorul 33 se înmulțește la fel.

35=355⋅5=355\dfrac{3}{\sqrt5} = \dfrac{3\sqrt5}{\sqrt5\cdot\sqrt5} = \dfrac{3\sqrt5}{5}

Exemplul 3: coeficient la numitor, 523\dfrac{5}{2\sqrt3}

Raționalizează 523\dfrac{5}{2\sqrt3}.

Vezi rezolvarea

Amplifici doar cu 3\sqrt3. Coeficientul 22 rămâne la numitor.

523=5323⋅3=536\dfrac{5}{2\sqrt3} = \dfrac{5\sqrt3}{2\sqrt3\cdot\sqrt3} = \dfrac{5\sqrt3}{6}

Exemplul 4: 632\dfrac{6}{3\sqrt2}, simplifici înainte

Raționalizează 632\dfrac{6}{3\sqrt2}.

Vezi rezolvarea

Simplifici întâi 66 și 33 cu 33, apoi raționalizezi.

632\dfrac{6}{3\sqrt2}
=22= \dfrac{2}{\sqrt2}simplificare cu 33
=222=2= \dfrac{2\sqrt2}{2} = \sqrt2raționalizare, apoi simplificare cu 22

Exemplul 5: simplificare de la început, 423\dfrac{4}{2\sqrt3}

Raționalizează 423\dfrac{4}{2\sqrt3}, simplificând mai întâi.

Vezi rezolvarea

Simplifici 44 și 22 cu 22, apoi amplifici cu 3\sqrt3.

423=23\dfrac{4}{2\sqrt3} = \dfrac{2}{\sqrt3}
=233= \dfrac{2\sqrt3}{3}

Exemplul 6: simplificare după raționalizare, 842\dfrac{8}{4\sqrt2}

Raționalizează 842\dfrac{8}{4\sqrt2} și simplifică rezultatul, dacă se poate.

Vezi rezolvarea
842\dfrac{8}{4\sqrt2}amplifici direct cu 2\sqrt2
=824⋅2=828= \dfrac{8\sqrt2}{4\cdot2} = \dfrac{8\sqrt2}{8}
=2= \sqrt288 și 88 se simplifică

Exemplul 7: numărător cu radical, 35\dfrac{\sqrt3}{\sqrt5}

Raționalizează 35\dfrac{\sqrt3}{\sqrt5}.

Vezi rezolvarea

Amplifici cu 5\sqrt5; la numărător apare produsul 3⋅5=15\sqrt3\cdot\sqrt5=\sqrt{15}.

35\dfrac{\sqrt3}{\sqrt5}
=3⋅55⋅5= \dfrac{\sqrt3\cdot\sqrt5}{\sqrt5\cdot\sqrt5}
=155= \dfrac{\sqrt{15}}{5}

Exemplul 8: detectează raționalizarea greșită

Un coleg scrie 42=42=2\dfrac{4}{\sqrt2} = \dfrac{4}{2} = 2. Este corect?

Vezi rezolvarea

Nu. A schimbat doar numitorul, fără să înmulțească și numărătorul. A tratat greșit 2\sqrt2 ca și cum ar fi devenit 22 singur, fără amplificare.

42\dfrac{4}{\sqrt2}amplifici corect cu 2\sqrt2
=422⋅2=422= \dfrac{4\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2} = \dfrac{4\sqrt2}{2}
=22= 2\sqrt2rezultatul corect, nu 22

Exemplul 9: alege radicalul corect de amplificare

Cu ce trebuie amplificată 736\dfrac{7}{3\sqrt6} ca să raționalizeze numitorul?

Vezi rezolvarea

Amplifici cu 6\sqrt6, nu cu 363\sqrt6 și nu cu 66. Doar radicalul singur, înmulțit cu el însuși, dă un număr rațional.

736=7636⋅6=7618\dfrac{7}{3\sqrt6} = \dfrac{7\sqrt6}{3\sqrt6\cdot\sqrt6} = \dfrac{7\sqrt6}{18}

Exemplul 10: provocare mixtă

Raționalizează 1052\dfrac{10}{5\sqrt2} și scrie forma finală cea mai simplă.

Vezi rezolvarea

Poți simplifica 1010 și 55 cu 55 înainte de amplificare, ceea ce scurtează calculul.

1052\dfrac{10}{5\sqrt2}
=22= \dfrac{2}{\sqrt2}simplificare cu 55
=222= \dfrac{2\sqrt2}{2}
=2= \sqrt2simplificare cu 22

Greșeli frecvente

  • Scriu 35=35\dfrac{3}{\sqrt5} = \dfrac{3}{5}, schimbând doar numitorul.

    Numărătorul trebuie înmulțit cu același radical ca numitorul. Corect: 35=355\dfrac{3}{\sqrt5} = \dfrac{3\sqrt5}{5}.

  • La 736\dfrac{7}{3\sqrt6} amplific cu 363\sqrt6 (tot numitorul), nu doar cu 6\sqrt6.

    Amplifici doar cu radicalul 6\sqrt6, nu cu tot numitorul. Coeficientul 33 rămâne neschimbat, doar radicalul se înmulțește cu el însuși.

  • La 523\dfrac{5}{2\sqrt3} uit coeficientul 22 și scriu numitorul final 33, nu 66.

    Coeficientul 22 rămâne la numitor și se înmulțește cu 33 (rezultat din 3⋅3\sqrt3\cdot\sqrt3). Numitorul final este 2⋅3=62\cdot3=6, deci 536\dfrac{5\sqrt3}{6}.

  • La 632\dfrac{6}{3\sqrt2} raționalizez direct, fără să simplific mai întâi 66 și 33.

    Simplificând mai întâi 632=22\dfrac{6}{3\sqrt2}=\dfrac{2}{\sqrt2}, calculul de raționalizare devine mai scurt și rezultatul, mai simplu.

  • După raționalizare, las rezultatul 828\dfrac{8\sqrt2}{8} nesimplificat.

    Verifici mereu dacă numărătorul și numitorul mai au un factor comun. 828\dfrac{8\sqrt2}{8} se simplifică la 2\sqrt2.

  • Scriu b⋅b=b\sqrt b\cdot\sqrt b = \sqrt b.

    b⋅b=b\sqrt b\cdot\sqrt b = b, fără radical, pentru b≥0b\ge0. Exact acest fapt face raționalizarea posibilă.

  • Folosesc conjugata (ca la a+ba+\sqrt b) pentru un numitor simplu aba\sqrt b.

    Pentru un numitor de forma aba\sqrt b este suficient să amplifici cu b\sqrt b. Conjugata este necesară doar pentru numitori cu sumă sau diferență de radicali, un subiect care nu face parte din această lecție.

  • Confund raționalizarea cu simplificarea unei fracții obișnuite.

    Simplificarea reduce o fracție cu un factor comun (68=34\dfrac{6}{8}=\dfrac{3}{4}). Raționalizarea elimină radicalul de la numitor, amplificând fracția. Pot apărea amândouă în același exercițiu, dar sunt pași diferiți.

Exerciții

Ușor

  1. Raționalizează 13\dfrac{1}{\sqrt3}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 33\dfrac{\sqrt3}{3}.

    Amplifici cu 3\sqrt3: 1⋅33⋅3=33\dfrac{1\cdot\sqrt3}{\sqrt3\cdot\sqrt3}=\dfrac{\sqrt3}{3}.

  2. Raționalizează 52\dfrac{5}{\sqrt2}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 522\dfrac{5\sqrt2}{2}.

    Amplifici cu 2\sqrt2: 522⋅2=522\dfrac{5\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2}=\dfrac{5\sqrt2}{2}.

  3. Raționalizează 27\dfrac{2}{\sqrt7}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 277\dfrac{2\sqrt7}{7}.

    Amplifici cu 7\sqrt7: 277⋅7=277\dfrac{2\sqrt7}{\sqrt7\cdot\sqrt7}=\dfrac{2\sqrt7}{7}.

  4. Are 422\dfrac{4\sqrt2}{2} numitor irațional? Simplifică fracția.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu. Fracția se simplifică la 222\sqrt2.

    Numitorul 22 este rațional, deci nu este nimic de raționalizat. 422=22\dfrac{4\sqrt2}{2}=2\sqrt2.

Mediu

  1. Este 63=639\dfrac{6}{\sqrt3} = \dfrac{6\sqrt3}{9} o raționalizare corectă? De ce?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Nu.

    Numitorul a fost calculat greșit: 3⋅3=3\sqrt3\cdot\sqrt3 = 3, nu 99. Corect: 63=633=23\dfrac{6}{\sqrt3}=\dfrac{6\sqrt3}{3}=2\sqrt3.

  2. Raționalizează 725\dfrac{7}{2\sqrt5}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 7510\dfrac{7\sqrt5}{10}.

    Amplifici cu 5\sqrt5: 7525⋅5=752⋅5=7510\dfrac{7\sqrt5}{2\sqrt5\cdot\sqrt5}=\dfrac{7\sqrt5}{2\cdot5}=\dfrac{7\sqrt5}{10}.

  3. Raționalizează 933\dfrac{9}{3\sqrt3}, simplificând mai întâi.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 3\sqrt3.

    933=33=333=3\dfrac{9}{3\sqrt3}=\dfrac{3}{\sqrt3}=\dfrac{3\sqrt3}{3}=\sqrt3.

  4. Raționalizează 1045\dfrac{10}{4\sqrt5} și simplifică rezultatul.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 52\dfrac{\sqrt5}{2}.

    1045=1054⋅5=10520=52\dfrac{10}{4\sqrt5}=\dfrac{10\sqrt5}{4\cdot5}=\dfrac{10\sqrt5}{20}=\dfrac{\sqrt5}{2}, simplificând 1010 și 2020 cu 1010.

  5. Cu ce radical amplifici 657\dfrac{6}{5\sqrt7} ca să raționalizezi numitorul?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Cu 7\sqrt7.

    Amplifici doar cu radicalul, nu cu tot numitorul 575\sqrt7.

  6. Un elev scrie 63=63=2\dfrac{6}{\sqrt3} = \dfrac{6}{3} = 2. Este corect? Dacă nu, dă rezultatul corect.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Greșit. Rezultatul corect este 232\sqrt3.

    63=633⋅3=633=23\dfrac{6}{\sqrt3}=\dfrac{6\sqrt3}{\sqrt3\cdot\sqrt3}=\dfrac{6\sqrt3}{3}=2\sqrt3.

Provocare

  1. Raționalizează 23\dfrac{\sqrt2}{\sqrt3}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 63\dfrac{\sqrt6}{3}.

    2⋅33⋅3=63\dfrac{\sqrt2\cdot\sqrt3}{\sqrt3\cdot\sqrt3}=\dfrac{\sqrt6}{3}.

  2. Raționalizează 1262\dfrac{12}{6\sqrt2}, simplificând atât înainte, cât și după.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 2\sqrt2.

    1262=22=222=2\dfrac{12}{6\sqrt2}=\dfrac{2}{\sqrt2}=\dfrac{2\sqrt2}{2}=\sqrt2, cu simplificare la început (1212 și 66 se simplifică cu 66), apoi 222\dfrac{2\sqrt2}{2} se simplifică din nou cu 22.

  3. Verifică dacă 355\dfrac{3\sqrt5}{5} este raționalizarea corectă și complet simplificată a lui 35\dfrac{3}{\sqrt5}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: Da.

    Numitorul 55 este rațional, valoarea nu s-a schimbat (amplificare cu 55=1\dfrac{\sqrt5}{\sqrt5}=1), iar 33 și 55 nu au factor comun, deci fracția este complet simplificată.

Mini-test

Rezolvă pe caiet, apoi vezi răspunsul. Nu se salvează niciun punctaj.

  1. 1. Ce înseamnă un numitor irațional?

    1. Un numitor negativ
    2. Un numitor egal cu 00
    3. Un numitor care conține un radical ce nu se simplifică la un întreg
    4. Un numitor foarte mare
    Arată răspunsul

    Răspuns: Un numitor care conține un radical ce nu se simplifică la un întreg

    Un numitor irațional conține un radical care rămâne cu radical, ca 5\sqrt5 sau 232\sqrt3.

  2. 2. De ce 611\dfrac{6}{\sqrt{11}} și 61111\dfrac{6\sqrt{11}}{11} au aceeași valoare?

    1. Pentru că 11\sqrt{11} și 1111 sunt egale
    2. Pentru că ai amplificat fracția cu 1111\dfrac{\sqrt{11}}{\sqrt{11}}, care valorează 11
    3. Pentru că numărătorul s-a mărit mai mult decât numitorul
    4. Nu au aceeași valoare
    Arată răspunsul

    Răspuns: Pentru că ai amplificat fracția cu 1111\dfrac{\sqrt{11}}{\sqrt{11}}, care valorează 11

    Amplificarea cu o fracție egală cu 11 nu schimbă valoarea: 6⋅1111⋅11=61111\dfrac{6\cdot\sqrt{11}}{\sqrt{11}\cdot\sqrt{11}} = \dfrac{6\sqrt{11}}{11}.

  3. 3. Cu ce trebuie amplificată 723\dfrac{7}{2\sqrt3} ca să raționalizeze numitorul?

    1. 232\sqrt3
    2. 33
    3. 22
    4. 3\sqrt3
    Arată răspunsul

    Răspuns: 3\sqrt3

    Amplifici doar cu radicalul singur, 3\sqrt3; coeficientul 22 rămâne neschimbat.

  4. 4. Ce este greșit la 42=42\dfrac{4}{\sqrt2} = \dfrac{4}{2}?

    1. Numărătorul nu a fost înmulțit cu 2\sqrt2
    2. Numitorul nu s-a schimbat deloc
    3. 44 nu poate fi împărțit la 2\sqrt2
    4. Nu este nimic greșit
    Arată răspunsul

    Răspuns: Numărătorul nu a fost înmulțit cu 2\sqrt2

    S-a schimbat doar numitorul; corect ar fi 422=22\dfrac{4\sqrt2}{2}=2\sqrt2.

  5. 5. Raționalizează 25\dfrac{2}{\sqrt5}.

    Arată răspunsul

    Răspuns: 255\dfrac{2\sqrt5}{5}.

    Amplifici cu 5\sqrt5: 255⋅5=255\dfrac{2\sqrt5}{\sqrt5\cdot\sqrt5}=\dfrac{2\sqrt5}{5}.

  6. 6. Ce numitor obții imediat după amplificarea cu 3\sqrt3 a lui 943\dfrac{9}{4\sqrt3}, înainte de simplificare?

    Arată răspunsul

    Răspuns: 1212.

    Numitorul devine 4⋅3=124\cdot3=12, deci 9312\dfrac{9\sqrt3}{12} (simplificabil în continuare la 334\dfrac{3\sqrt3}{4}).

  7. 7. De ce trebuie să verifici simplificarea și după ce ai raționalizat un numitor?

    Arată răspunsul

    Răspuns: Pentru că numărătorul și numitorul rezultat pot avea un factor comun necesar de simplificat.

    Ca la 828\dfrac{8\sqrt2}{8}, care se simplifică la 2\sqrt2.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă să raționalizez un numitor?

Înseamnă să transformi o fracție cu radical la numitor într-una echivalentă, cu numitor rațional (fără radical), amplificând fracția cu radicalul potrivit.

De ce înmulțesc și numărătorul?

Pentru că înmulțind fracția cu bb\dfrac{\sqrt b}{\sqrt b} (care valorează 11) trebuie să înmulțești ambele părți, altfel schimbi valoarea fracției, nu doar forma ei.

Cu ce radical trebuie să înmulțesc?

Cu radicalul care apare singur la numitor. La un numitor de forma aba\sqrt b, amplifici cu b\sqrt b, nu cu aba\sqrt b și nu doar cu aa.

Ce fac dacă numitorul este 232\sqrt3?

Amplifici cu 3\sqrt3. Coeficientul 22 rămâne neschimbat și se înmulțește cu 33 (rezultatul lui 3⋅3\sqrt3\cdot\sqrt3), ajungând la numitorul final 66.

Trebuie să simplific înainte?

Nu este obligatoriu, dar ajută. Dacă numărul din fața radicalului și coeficientul numitorului au un factor comun, simplificarea de la început face calculul mai scurt. Verifică oricum simplificarea și la final.

Folosim conjugata în această lecție?

Nu. Conjugata se folosește la raționalizarea unui numitor de forma a+ba+\sqrt b sau ab±cda\sqrt b \pm c\sqrt d, care rămâne pentru o altă lecție. Aici lucrezi doar cu numitori de forma aba\sqrt b, raționalizați prin amplificare simplă.

Resurse utile

Ai terminat lecția

Raționalizarea numitorului de forma a√b

Ai parcurs această lecție. Poți continua folosind navigarea de mai jos.